Mihail Pherekyde
| Mihail Pherekyde | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | București, Țara Românească |
| Decedat | (83 de ani) București, România |
| Cetățenie | |
| Ocupație | diplomat politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Ministru al Afacerilor Interne | |
| În funcție – | |
| Ministru al Afacerilor Externe | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Ion C. Brătianu |
| Succedat de | Petre P. Carp |
| Ministru al justiției | |
| În funcție – | |
| În funcție – | |
| Ambasador al României în Franța | |
| În funcție – | |
| Ministru al Lucrărilor Publice | |
| În funcție – | |
| Deputat al României | |
| Președinte al Senatului României | |
| Partid politic | PNL |
| Alma mater | Universitatea din Paris |
| Modifică date / text | |
Mihail Pherekyde (n. , București, Țara Românească – d. , București, România) a fost un politician și ministru de externe român în perioada 1885 - 1888.
Mihail Pherekyde a fost, de asemenea, președinte al Adunării Deputaților în perioada 1914 - 1916.[1]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Mihail Pherekyde a fost avocat și om politic liberal. Provine dintr-o familie de macedoneni, în care tatăl, Ștefan Pherekyde, fusese reputat juristconsult. A urmat Liceul Sfântul Sava din București, apoi Liceul Louis le Grand din Paris (1853-1861). În anul 1862 a fost licențiat în litere la Sorbona. A urmat cursuri doctorale la Paris, obținând titlul de doctor în 1866. Întors în țară în anul 1867, a fost 3 luni procuror, apoi avocat și membru în Consiliul de Administrație al Căilor Ferate Române și al altor societăți financiare.
În anul 1875, a intrat în politica militantă. A fost ministru de Justiție în primul cabinet al opoziției, prezidat de Manolache Costache Epureanu (27 aprilie - 24 iulie 1876). La 25 noiembrie 1878 intră în al doilea cabinet I. C. Brătianu, ca ministru al Lucrărilor Publice (până la 11 iulie 1879). A fost ministrul Justiției în primul cabinet al Regalității constituit în 10 aprilie 1881, până la 16 noiembrie 1881, ministru plenipotențiar la Paris (în perioada decembrie 1881- 1884), iar din 16 decembrie 1885 până 12 martie 1888 este numit ministru al Afacerilor Străine. În perioada 1876-1888 este deputat și vice-președinte al Camerei, în februarie 1901 îl găsim deputat și președinte al Camerei, între 15 decembrie 1909 – 6 februarie 1910 va fi ministru de Interne, iar între 11 decembrie 1916 - 10 iulie 1917 și 29 noiembrie – 17 decembrie 1918, ministru fără portofoliu. M. Pherekyde este fondator și membru marcant al Partidului Național Liberal.
La momentul Consiliului de Coroană din 21 iulie/3 august 1914, ca președinte al Adunării Deputaților, a votat pentru păstrarea neutralității României, iar la Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916 s-a pronunțat pentru intrarea României în război.
În perioada decembrie 1918-iulie 1919 a fost prim-ministru interimar în timpul absenței din țară a lui I. I. C. Brătianu, aflat la Conferința de Pace de la Paris.
Distincții
[modificare | modificare sursă]A fost distins cu ordinele „Steaua României” în grad de Mare Ofițer (1 noiembrie 1884) și „Coroana României” în grad de Mare Cruce (31 decembrie 1886).[2]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]- 1 Mai 1900 - 8 ore de lucru (D.A. Sturdza, Anastase Stolojan, Gheorghe Pallade și ... Mihail Pherekyde), caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Mihail Pherekyde - Marele Război
- ↑ Anuarul Ordinelor Române: Cuprindend mutuațiunile până la 13 februarie 1898 (1898). Bucuresci: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, p. 172
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Nașteri în 1842
- Nașteri pe 14 noiembrie
- Decese în 1926
- Decese pe 24 ianuarie
- Absolvenți ai Lycée Louis-le-Grand
- Absolvenți ai Universității din Paris
- Bucureșteni
- Grupul fondator al Partidului Național Liberal
- Miniștri de externe ai României
- Miniștri români
- Politicieni români
- Politicieni români din secolul al XIX-lea
- Președinți ai Senatului României
- Ambasadori ai României în Franța
