close
Sari la conținut

Ludovic Bassarab

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ludovic Bassarab
BERJAYA
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Galați, România Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Sfânta Vineri[*]​[1] Modificați la Wikidata
CopiiIoana Bassarab
Mircea Bassarab Modificați la Wikidata
CetățenieBERJAYA România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea de Arte George Enescu ,  Academia de Arte Frumoase din München  Modificați la Wikidata
PregătireGheorghe Panaiteanu-Bardasare  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăacademism, Tinerimea artistică , Salonul Oficial de pictură și sculptură  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ludovic Bassarab (n. , Galați, România – d. , București, România)[2][3] a fost un pictor român influențat de academism.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 9 septembrie 1868, la Galați. Tatăl său era maiorul Constantin Bassarab, iar bunicul său patern, Gheorghe Barbu Bassarab, vornic al Hotinului. Mama sa provenea din familia Neumayer; bunicul său matern a fost colonelul Ludovic Neumayer, iar străbunicul, generalul rus Feodor Sanders.[2]

A urmat studiile secundare la Bârlad și Iași, obținând bacalaureatul în litere și științe.[2]

În 1889 a urmat, timp de un an, cursurile de pictură ale profesorului Gheorghe Panaiteanu-Bardasare la Școala de Belle-Arte din Iași. Din 1890 a studiat la München, unde a urmat inițial arhitectura la Politehnică, timp de doi ani,[4] și, în paralel, pictura cu profesorul Franz von Lenbach, renunțând ulterior la arhitectură în favoarea picturii. A frecventat Academia de Arte Frumoase din München, unde a urmat cursurile profesorului Nikolaos Gyzis, iar pregătirea pentru examenele de culoare a realizat-o sub coordonarea lui Otto Seitz și Johann Caspar Herterich.[2]

BERJAYA

În această perioadă a început să trimită lucrări la expoziții de artă; prima sa lucrare a fost expusă la Expoziția din Darmstadt, în 1893, iar în 1894 la Glaspalast din München, unde a prezentat o lucrare reprezentând fluturi și o bancnotă germană, tablou care se afla, în anii 1930, în colecția lui Vasile G. Morțun.[2] Ulterior, a expus și la Berlin, alături de alți pictori germani și străini.

A revenit în România în 1898. În 1900 a efectuat o călătorie de studiu la Paris, unde a intrat în contact cu arta marilor clasici și a cercetat muzeele și atelierele celebre.[2][5][4]

A devenit membru al Societății Tinerimea Artistică încă de la înființarea acesteia, în 1901.[2][6] A avut expoziții personale și a participat la Salonul Oficial. Opera sa a fost marcată de academismul școlilor în care s-a format, pictând cu preponderență scene din viața rurală românească.[5]

Activitate artistică

[modificare | modificare sursă]

Ludovic Bassarab a desfășurat o activitate artistică variată, abordând atât pictura de șevalet, cât și miniatura. S-a remarcat în special prin miniaturi realizate pe fildeș și pergament, caracterizate prin finețea execuției și precizia desenului.[7]

A realizat, de asemenea, portrete, interioare și peisaje, precum și compoziții inspirate din viața rurală românească. În paralel, a fost preocupat de arta decorativă, realizând lucrări în lemn, inclusiv rame, medalioane și basoreliefuri, unele dintre acestea inspirate din tradiția artei bizantine.[7]

Îndemânarea sa în lucrări de mici dimensiuni s-a reflectat și în realizarea de machete pentru timbre poștale românești, monede sau proiecte de bancnote.[8]

Viața personală

[modificare | modificare sursă]

S-a căsătorit în 1900[2] cu Maria Caliopi, născută Pallă;[9][10] conform altor surse, născută Bonachi.[2] A fost tatăl artistei Ioana Bassarab și a sculptorului Mircea Bassarab.

Deces

[modificare | modificare sursă]

A decedat la 3 octombrie 1933,[11][12] la Spitalul Colțea, unde a fost îngrijit de doctorul Ion Nanu-Muscel,[13][14] în urma unei afecțiuni hepatice,[15] și a fost înmormântat la 6 octombrie 1933, ora 17:00, în Cimitirul Sfânta Vineri din București. La înmormântare au luat parte mai multe personalități ale vremii, printre care Mina Minovici, Constantin Artachino și Frederic Storck, iar poetul Alexandru Obedenaru a rostit un discurs funebru.[16]

Galerie imagini

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Dimineața”. Wikidata Q12726685.
  2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Blazian, Henri (). „Pictorul Ludovic Bassarab”. Dimineața (9618). p. 3.
  3. ↑ „Pictorul Ludovic Bassarab”. Dimineața (9616). . p. 9.
  4. 1 2 Stoica, Corneliu (). Dicționarul artiștilor plastici gălățeni. Galați: Axis Libri. p. 30.
  5. 1 2 Artindex - Ludovic Bassarab
  6. ↑ „Moartea pictorului Ludovic Basarab”. Lupta (3583). . p. 2.
  7. 1 2 Blazian, Henri (). „Moartea pictorului Ludovic Bassarab”. Dimineața (9616). p. 7.
  8. ↑ Sabina Marițiu, Romeo Cîrjan (). Bancnotele României. Proiecte de bancnote românești 1921-1947. IV. Banca Națională a României. p. 52-59.
  9. ↑ „Maria Caliopi L. Bassarab născută Pallă”. Dimineața (9527). . p. 2.
  10. ↑ „Maria Caliopi L. Bassarab născută Pallă”. Univesul (183). . p. 9.
  11. ↑ Adevărul, an. 47, nr. 15260, 4 oct. 1933.
  12. ↑ Florica CRUCERU, Dana POSTOLACHE, Ioan DARIDA. Dictionarul artistilor din spatiul romanesc 1700-1920. Pictori - sculptori - gravori -zugravi - iconari - scenografi - decoratori - istorici de arta. Vol. I - A-L. Editura ACS, 2021
  13. ↑ Adevărul, an. 47, nr. 15260, 4 oct. 1933.
  14. ↑ Florica CRUCERU, Dana POSTOLACHE, Ioan DARIDA. Dictionarul artistilor din spatiul romanesc 1700-1920. Pictori - sculptori - gravori -zugravi - iconari - scenografi - decoratori - istorici de arta. Vol. I - A-L. Editura ACS, 2021
  15. ↑ C., L. (). „A murit L. Bassarab”. Rampa (4719). p. 4.
  16. ↑ „Înmormântarea pictorului Ludovic Bassarab”. Dimineața (9618). . p. 8.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Petre Oprea - Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică (1902-1947), Ed. Maiko, București, 2006
  • Corneliu Stoica - Dicționar al artiștilor plastici gălățeni, Muzeul de artă vizuală Galați, 2007
  • Corneliu Stoica, Dicționarul artiștilor plastici gălățeni, Galați, Axis Libri, 2013
  • Cultura, știința și arta în județul Galați : Dicționar biobibliografic. Galați: [s.n.], 1973

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

], 11 aprilie 2026, Vatra MCP - Enciclopedia artei românești



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ludovic_Bassarab&oldid=17659473