close
Sari la conținut

Mihail Pavel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mihail Pavel
BERJAYA
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Recea, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani) Modificați la Wikidata
Slatina, Raionul Teceu⁠(d), Transcarpatia, Ucraina Modificați la Wikidata
CetățenieBERJAYA Imperiul Austriac
Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică)[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiecleric[*]
Episcop greco-catolic român[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba maghiară
limba germană Modificați la Wikidata
Funcția episcopală

Mihail Pavel (n. 6 septembrie 1827, Recea, Maramureș – d. 1 iunie 1902, Slatina, Maramureș, azi în Ucraina) a fost un episcop român unit (greco-catolic) al Episcopiei de Gherla între 1873-1879 și al Episcopiei de Oradea Mare între 1879-1902.

BERJAYA
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Sighet

Mihail Pavel s-a născut la Recea, Maramureș. Tatăl său, Constantin, a fost învățător și cântăreț bisericesc (cantor, diac). Și-a efectuat studiile la Baia Mare, Satu Mare și Cașovia, azi Košice, apoi la Colegiul „Sfânta Barbara” (Barbareum) de la Viena.

După studiile de la Viena, revenit acasă, a fost numit preot la Apșa de Jos, iar apoi protopop și vicar al Maramureșului, având reședința la Slatina, peste Tisa, în actuala Ucraina. În această calitate a desfășurat o activitate bogată de îndrumare a învățământului confesional maramureșan.

În anul 1872 a fost numit episcop titular al Eparhiei de Gherla. Papa Pius al IX-lea l-a confirmat în această calitate la data de 23 decembrie, în același an. La 29 ianuarie 1873 a avut loc consacrarea episcopului Mihail Pavel, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, prin arhiepiscopul-mitropolit Ioan Vancea de Buteasa, fost episcop al Gherlei. Instalarea episcopului Mihail Pavel la Gherla a avut loc la 23 februarie 1873. În cadrul Eparhiei de Gherla s-a ocupat de dezvoltarea învățământului, a construit școli și biserici, printre care și biserica de zid a Mănăstirii de la Nicula [2]. De asemenea el este cel care a ctitorit biserica greco-catolică din Slatina. La Sighet a ctitorit Biserica Adormirea Maicii Domnului și a pus bazele „Preparandiei” din oraș.[3]

După decesul episcopului Ioan Olteanu, survenit la 29 noiembrie 1877, la 8 iunie 1879, Mihail Pavel a fost mutat episcop la Eparhia de Oradea Mare, unde a desfășurat o activitate bogată, în diferite ramuri ale domeniului eclezial și educațional.. Astfel, în anul 1887, a întemeiat „Internatul Pavelian” din Beiuș, în care intrau circa 400 de elevi, aproape toți având întreținere gratuită. Tot pentru acești elevi a construit o sală de gimnastică. În 1896 a întemeiat Școala civilă de fete din Beiuș, cu rang de liceu unde,120 de fete sărace au primit burse studii.

Mihail Pavel a fost unul dintre marii mecena ai românilor. A donat circa 4 milioane de florini de aur pentru susținerea instituțiilor cultural-politice românești.[4]

A murit de insuficiență cardiacă, la 1 iunie 1902, pe când se afla la tratament, la băile sărate din Slatina. A fost înmormântat în biserica greco-catolică pe care o ctitorise în acest oraș.[5]

  • Ioan Georgescu, Episcopul M. Pavel, Oradea, 1937
  • Ierom. Silvestru Augustin Prunduș și Pr. Clemente Plăianu, Catolicism și Ortodoxie Românească – scurt istoric al Bisericii Române Unite, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
  • Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994 (p. 288.) ISBN 973-96661-5-9.
  1. „Mihail Pavel” (în engleză). Statele Unite ale Americii: Catholic-Hierarchy.org[*]. Wikidata Q3892772. Accesat în .
  2. modificare Mănăstirea Nicula - Wikipedia
  3. Tit Bud, Însămnări și date despre înființarea parochiei gr.-cat. române din Sighetul Maramureșului, Gherla, 1905, p. 12.
  4. Ioan Georgescu, Episcopul M. Pavel, Oradea, 1937.
  5. Istoria românească din dreapta Tisei îngropată sub darâmături, Gazeta de Maramureș, 6 iulie 2013.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]