close
Sari la conținut

Gustav Stresemann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gustav Stresemann
BERJAYA
Gustav Stresemann în 1925
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Berlin, Imperiul German[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani)[1][6][2][3] Modificați la Wikidata
Berlin, Republica de la Weimar[7][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatLuisenstädtischer Friedhof[*][[Luisenstädtischer Friedhof (cemetery in Berlin, Germany)|]][8] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (accident vascular cerebral) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuKäte Stresemann[*] () Modificați la Wikidata
CopiiWolfgang Stresemann[*] Modificați la Wikidata
CetățenieBERJAYA Germania[9] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
diplomat
șef de guvern
autor
membru al parlamentului
ministru de externe Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBerlin
Dresda Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[2] Modificați la Wikidata
Cancelar al Germaniei
În funcție
13 august 1923  23 noiembrie 1923
Precedat deWilhelm Cuno
Succedat deWilhelm Marx
Ministru de externe al Germaniei
În funcție
13 august 1923  3 octombrie 1929

PremiiPremiul Nobel pentru Pace ()
Partid politicDVP
Alma materUniversitatea Leipzig
Universitatea Frederic Wilhelm din Berlin[*]
Universitatea Humboldt din Berlin
Andreas-Gymnasium Berlin[*][[Andreas-Gymnasium Berlin (school in Germany)|]]

Gustav Stresemann (n. 10 mai 1878, Berlin, Imperiul German d. 3 octombrie 1929, Berlin, Republica de la Weimar) a fost un om politic german, fondator și lider al Deutsche Volkspartei (Partidul Popular German), cancelar în 1923 și ministru de externe din 1923 până la moartea sa. Figură de marcă în Republica de la Weimar, Stresemann a permis Germaniei să-și regăsească greutatea diplomatică și economică pierdută după Primul Război Mondial, practicând o politică pragmatică.

Această politică în care compromisurile au jucat un rol preponderent nu s-a desfășurat în pierderea Germaniei. Fiecare concesie germană a corespuns unui progres fie diplomatic, fie economic. După ce a frânat hiperinflația care amenința existența statului însuși, Stresemann a abordat alte probleme, cum ar fi ocuparea regiunii Ruhr de către armatele franco-belgiene, despăgubirile de război și frontierele definite de tratatul de la Versailles.

Pragmatismul politicii sale i-a atras numeroși dușmani și a trebuit să-și ducă lupta abandonat de o mare parte a clasei politice. Împreună cu Aristide Briand a fost artizanul reconcilierii franco-germane și al schimbărilor diplomatice pe plan european, ceea ce le-a adus ambilor Premiul Nobel pentru Pace în 1926. Această reconciliere a fost însă sufocată în fașă după moartea ministrului german la vârsta de cincizeci și unu de ani, când Republica de la Weimar și-a pierdut unul din ultimii apărători.

  1. 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Gustav Stresemann” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  3. 1 2 Andrew Bell. „Gustav Stresemann” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  4. „Gustav Stresemann” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  5. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. 1 2 3 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Штреземан Густав (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  7. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  8. „Gustav Stresemann” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
  9. http://www.nndb.com/gov/754/000051601/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Republica de la Weimar

[modificare | modificare sursă]
  • fr Philippe Bouchet, La République de Weimar, Ellipses, Paris, 1999
  • fr Sandrine Kott, L'Allemagne du XIXe siècle, Hachette, Paris, 1999
  • de Peter Krüger, Die Außenpolitik der Weimarer Republik, Darmstadt, 1972
  • fr Joseph Rovan, Histoire de l'Allemagne des origines à nos jours, Seuil, Paris, 1998

Documente ale lui Stresemann

[modificare | modificare sursă]
  • de Akten zur Auswärtigen Politik 1918-1945 (ADAP). Serie A 1918-1924, Bd. A Iff., Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen 1982ff.; Serie B 1925-1933, Bd. B Iff., Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1966
  • de Akten der Reichskanzlei Weimarer Republik, Karl Dietrich Erdmann im Auftrag der Historischen Kommission bei der Bayerischen Akademie der Wissenschaften. Die Kabinette Stresemann I und II, 2 Bde., Harald Boldt Verlag, Boppard am Rhein, 1978
  • de Gustav Stresemann, Reden und Schriften. Politik - Geschichte - Literatur 1987 bis 1926, 2 Bd., Carl Reissner Verlag, Dresden, 1926
  • de Gustav Stresemann, Reichstagsreden, Gerhard Zwoch, Verlag AZ Studio Pfattheicher & Reichardt, Bonn, 1972
  • de Gustav Stresemanns Schriften, Arnold Harttung, Berlin Verlag, Berlin 1976
  • de Vermächtnis. Der Nachlaß in drei Bänden, Henry Bernhard, Verlag Ullstein, Berlin, 1932/33
  • fr Gustav Stresemann, Six années de politique allemande - Les papiers de Stresemann (traduction de Henri Bloch et Paul Roques). Bd 1., Paris, 1932

Despre Gustav Stresemann

[modificare | modificare sursă]
  • de Georg Arnold, Gustav Stresemann und die Problematik der deutschen Ostgrenzen, Frankfurt am Main, 2000 ISBN: 3-631-36502-0
  • fr Christian Baechler, Gustav Stresemann (1878-1929). De l’impérialisme à la sécurité collective., Les mondes germaniques, Presses universitaires de Strasbourg, 1996
  • de Manfred Berg, Gustav Stresemann. Eine politische Karriere zwischen Reich und Republik, Göttingen/Zürich, 1992 ISBN: 3-7881-0141-5
  • en Manfred J. Enssle, Stresemann's Territorial Revisionism, 1980
  • de Theodor Eschenburg/Ulrich Frank-Planitz, Gustav Stresemann. Eine Bildbiographie, Stuttgart 1978 ISBN: 3-4210-1840-5
  • de Felix Hirsch, Gustav Stresemann 1878/1978, Berlin Verlag, Berlin, 1978
  • de Andreas Körber, Gustav Stresemann als Europäer, Patriot, Wegbereiter und potentieller Verhinderer Hitlers. Historisch-politische Sinnbildungen in der öffentlichen Erinnerung., Hamburg ISBN: 3-89622-032-2
  • de Eberhard Kolb, Gustav Stresemann, Munich 2003 ISBN: 3-406-480152
  • de Wolfgang Stresemann, Mein Vater Gustav Stresemann, München, Berlin: Herbig, 1979
  • en Henry Ashby Turner, Stresemann and the politics of the Weimar Republic, Princeton University Press, Princeton, 1963
  • en Jonathan Wright, Gustav Stresemann: Weimar's Greatest Statesman, 2002