close
Sâta a-o contegnûo

Baterie de Punta Ciappa

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
BERJAYA
Üna de cazematte da Bateria

E Baterie de Punta Ciappa sun ün scistema de difeiza custruiu in ti anni Trenta du Növesentu daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du Munte de Portufin. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.[1] Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de Punta Ciappa, drentu i cunfin du Cumüne de Camuggi.

Aa lucalitè u se ghe arriva da San Roccu, adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de Murtua e de Furnelli.[2]

Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe'e infurmasiuin pe chi và a caminà pe'i senté.[3] In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.[4]

BERJAYA
Panuramica da pustasiun cuntraerea

A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du Regnu d'Italia, ciü tantu pe Zena e A Speza. Pe difende u portu de Zena, u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de Camuggi, cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a bateria de Rensen e quella du Munte Mou de Quintu, cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.

A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u 1940 e u 1941, quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.

U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai 8 de setembre du 1943. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun TODT[5][6], u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht[6] e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.

U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu Parcu du Munte de Portufin.[7]

A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45[1] missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe'munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe'i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du 1943, au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.

Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.[8] In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.

Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.[2] In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.[9]

Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.

E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.[10][11]

  1. 1 2 Minola, Ronco, 2020, Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177
  2. 1 2 Minola, Ronco, 2020, Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179
  3. (IT) Maggio dei Parchi (PDF), in sce parks.it. URL consultòu o 12 arvî 2026.
  4. (IT) San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa, in sce portofinotrek.com. URL consultòu l'11 arvî 2026.
  5. AA.VV., Postazione per cannone tedesca, p.11
  6. 1 2 Minola, Ronco, 2020, Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178
  7. (IT) San Rocco - Punta Chiappa - Batterie, in sce parcoportofino.it. URL consultòu o 12 arvî 2026.
  8. Giongo, Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2
  9. Minola, Ronco, 2020, Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180
  10. Giongo, Locali di abitazione, p.4
  11. AA.VV., Lavanderia, depositi e latrine, p.15