Baterie de Punta Ciappa
CA |
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin |
E Baterie de Punta Ciappa sun ün scistema de difeiza custruiu in ti anni Trenta du Növesentu daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du Munte de Portufin. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.[1] Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de Punta Ciappa, drentu i cunfin du Cumüne de Camuggi.
Aa lucalitè u se ghe arriva da San Roccu, adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de Murtua e de Furnelli.[2]
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe'e infurmasiuin pe chi và a caminà pe'i senté.[3] In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.[4]
Storia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du Regnu d'Italia, ciü tantu pe Zena e A Speza. Pe difende u portu de Zena, u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de Camuggi, cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a bateria de Rensen e quella du Munte Mou de Quintu, cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u 1940 e u 1941, quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai 8 de setembre du 1943. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun TODT[5][6], u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht[6] e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu Parcu du Munte de Portufin.[7]
Strutüa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Panuramica in scia Batteria
- Bunker telemetricu
- Botula sutta aa turetta
- Bunker sutta ae turette
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45[1] missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe'munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe'i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du 1943, au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.[8] In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.[2] In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.[9]
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.[10][11]
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- 1 2 Minola, Ronco, 2020, Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177
- 1 2 Minola, Ronco, 2020, Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179
- ↑ (IT) Maggio dei Parchi (PDF), in sce parks.it. URL consultòu o 12 arvî 2026.
- ↑ (IT) San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa, in sce portofinotrek.com. URL consultòu l'11 arvî 2026.
- ↑ AA.VV., Postazione per cannone tedesca, p.11
- 1 2 Minola, Ronco, 2020, Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178
- ↑ (IT) San Rocco - Punta Chiappa - Batterie, in sce parcoportofino.it. URL consultòu o 12 arvî 2026.
- ↑ Giongo, Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2
- ↑ Minola, Ronco, 2020, Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180
- ↑ Giongo, Locali di abitazione, p.4
- ↑ AA.VV., Lavanderia, depositi e latrine, p.15
Bibliugrafia
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Mauro Minola e Beppe Ronco, Castelli e Fortezze di Liguria, Zena, Ligurpress, 2020, ISBN 978-88-6406-089-7.
- (IT) Paola Pugsley Giongo e Elena Giongo, Installazioni militari sul Monte di Portofino (PDF), in sce cailiguregenova.it. URL consultòu l'11 arvî 2026.
- (IT) AA.VV., Le Batterie del Parco di Portofino, Il Parco di Portofino Edizioni.
Atri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Baterie de Punta Ciappa
