Mariana Marin

Mariana Marin
Date personale
Născută	1956 București, România
Decedată	2003
Cetățenie	România
Ocupație	poetă, scriitoare
Limbi vorbite	limba română
Studii	Facultatea de Litere a Universității din București
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	Postmodernism

Mariana Marin (n. 10 februarie 1956, București – d. 31 martie 2003) a fost o poetă din România din „generația literară '80” (Generația în blugi).

Scurtă biografie

S-a născut în București fiind fiica lui Anghel Marin, tehnician, și a Ioanei (născută Iscru). În perioada 1971-1975 a urmat cursurile Liceului „I. Neculce” din capitală și ulterior Facultatea de Litere (secția română-engleză) a Universității din București pe care a absolvit-o în 1980. Este considerată a face parte din "generația 80". în perioada studenției, a fost un membru activ al Cenaclului de Luni, condus de criticul literar și profesorul Nicolae Manolescu și a publicat în volumul colectiv, editat de acesta, Cinci (1982).

Criticul Nicolae Manolescu, afirmă: Versurile ei sunt croite din materialul liricii tragice a marilor doamne ale poeziei moderne, printre care își găsește locul nefericita iubită a lui Eminescu, evocată, laolaltă cu urmașele ei din secolul XX, într-o splendidă Elegie : „Mutilarea artistului în tinerețe la minus 15 grade./ Nici cazul Sylviei Plath nu e posibil/ nici frânghia Veronicăi Micle nu are săpun./ Din când în când amintirea stinsă a Țvetaevei/ tăcerea în care se îneacă Ahmatova/ și mizeria, sărăcia acelui Ierusalim/ din care Else ma cheamă.”

După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Borcea, Drajna și Gruiu, jud. Călărași (1980-1983), profesor suplinitor la București, apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din același oraș (1986-1988). În 1976 a debutat cu versuri în revista Convingeri comuniste și editorial, în 1981, cu volumul Un război de o sută de ani. După anul 1989 aceasta beneficiază de o bursă la Paris, urmând apoi să lucreze la Muzeul Literaturii Române din București.

Poeziile ei sunt traduse în limba franceză și e prezentă în reviste și antologii din Marea Britanie, Germania, SUA, Suedia, Ungaria și Polonia.

Contribuții literare

A colaborat la revistele Echinox, Dialog, Amfiteatru, România literară,Vatra,Transilvania,Viața Românească, Contrapunct, Adevărul literar și artistic, Euphorion.

Volume de versuri publicate

• Un război de o sută de ani, Editura Albatros, 1981; Editura AXA, Botoșani, 2001;
• Cinci (alături de Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter), cu ilustrații de Tudor Jebeleanu; Editura Litera, 1982;
• Aripa secretă, Editura Cartea Românească, 1986;
• Atelierele (1980-1984), Editura Cartea Românească, 1990;
• Ia-ți boarfele și mișcă, interviu realizat cu Oana Orlea, Editura Cartea Românească, 1992;
• Mutilarea artistului la tinerețe, Editura Muzeul Literaturii Române, 1999;
• Zestrea de aur (antologie), Editura Muzeului Literaturii Române; prefață de C. Rogozanu, 2002

Cărți traduse în franceză

• "Au Carrefour des grandes routes commerciales" ediție bilingvă, EST-Samuel Tastet Editeur, traducere din limba română de Sébastien Reichmann, 1989
• "Les Ateliers", ediție bilingvă, EST-Samuel Tastet Editeur, traducere din limba română de Alain Paruit, 1992.

Premii

• Premiul Uniunii Scriitorilor (debut-1981, 1999);
• Premiul de poezie al orașului Slobozia, 1991;
• Premiul ASPRO (1999) pentru Mutilarea artistului la tinerețe;
• Premiul special "Virgil Mazilescu" (2001).

Legături externe

• In memoriam Mariana Marin, Observator cultural - numărul 164, aprilie 2003
• Planete culturale, Formula AS - anul 2003, numărul 561

Interviuri

• „Cuvintele atrag realitatea“. Interviu cu Mariana MARIN, Svetlana Cârstean, Observator cultural - numărul 89, noiembrie 2001
• In memoriam Mariana Marin, Observator cultural - numărul 164, aprilie 2003