Heinrich Gustav Magnus
.svg){kind=small}
Heinrich Gustav Magnus (n. , Berlin, Regatul Prusiei – d. , Berlin, Confederația Germană de Nord) a fost un chimist și fizician german, cel mai bine cunoscut pentru explicarea efectului omonim. A fost fratele mai mic al pictorului și portretistului Eduard Magnus (1799 - 1872).
Născut la Berlin în familia unui comerciant bogat, Heirich a fost unul dintre cei cinci fii ai acestuia. După studii efectuate la Universitatea Berlin, a continuat să lucreze la Universitatea Stockholm cu renumitul chimist suedez Berzelius, pentru ca ulterior, fiind la Paris, să fie discipolul chimiștilor francezi Gay-Lussac și Thénard. În 1831, Magnus s-a reîntors la Berlin ca lector de tehnologie și fizică la aceeași Universitate Humboldt unde studiase anterior. Ulterior, în 1834, a devenit profesor asistent pentru aceleași subiecte, obținând în 1845 poziția de profesor plin.
În calitate de educator, Magnus a avut imediat un succes considerabil. Stilul său lucid, organizat, limpede și accesibil, precum și demonstrațiile sale experimentale clare au atras largi grupuri de dascăli și studenți entuziaști. Aceștia au participat nu numai la cursurile, seminariile și laboratoarele sale, dar și la cursurile de științe aplicate, pe care Heinrich Gustav Magnus le ținea în fabricile și laboratoarele orașului. De mare succes s-au bucurat și colocviile săptămânale ținute la casa sa, unde un grup restrâns de studenți dotați adresau atenției pedagogului cele mai curajoase și importante întrebări.
Între 1827 și 1833, Magnus s-a ocupat mai ales de cercetare în domeniul chimiei, descoperind prima combinație a clorului cu platina și amoniul, combinație cunoscută sub numele de sarea verde Magnus a cărei formulă este [Pt(NH3)4][PtCl4]), respectiv o serie de clase de acizi și sărurile acestora, așa cum sunt acizii etionici, acizii sulfovinici și acidul periodic.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Heinrich Gustav Magnus” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „Heinrich Gustav Magnus” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 „Heinrich Gustav Magnus” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
- 1 2 „Heinrich Gustav Magnus” (în catalană). Gran Enciclopèdia Catalana[*]. Wikidata Q2664168.
- ↑ „Heinrich Gustav Magnus”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ „Heinrich Gustav Magnus” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. Accesat în .
- ↑ „Heinrich Gustav Magnus” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. Accesat în .
- 1 2 „Heinrich Gustav Magnus” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. Accesat în .
- ↑ „Heinrich Gustav Magnus” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984. Accesat în .
- 1 2 3 „Heinrich Gustav Magnus” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.
- ↑ „List of Royal Society Fellows 1660-2007” (PDF). Societatea Regală din Londra. p. 232. Wikidata Q111806251.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- Allgemeine deutsche Biog.
- The Royal Society's Catalogue enumerates 84 papers by Magnus, most of which originally appeared in Poggendorff's Annalen.
- Intrarea Magnus din Encyclopedia Britannica, ediția a unsprezecea, 1911
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Scurtă biografie și bibliografie la Laboratorul Virtual al Max Planck Institute for the History of Science
Acest articol conține text din Encyclopædia Britannica 1911, o publicație aparținând domeniului public.
