Hayasa-Azzi
Hayasa-Azzi sau Azzi-Hayasa (hitită URUḪaiaša- armeană Հայասա) a fost o confederație de triburi din epoca bronzului târziu din Podișul Armeniei și/sau regiunea pontică din Asia Mică. Confederația Hayasa-Azzi era în conflict cu Imperiul Hitit în secolul al XIV-lea î.Hr., ceea ce a contribuit la prăbușirea statului hitit în jurul anului 1190 î.Hr. S-a încetățenit opinia că Hayasa-Azzi ar fi putut juca un rol semnificativ în etnogeneza armenilor.[1]
Amplasarea
[modificare | modificare sursă]Inscripțiile hitite descifrate în anii 1920 de către savantul elvețian Emil Forrer atestă existența regiunii muntoase Hayasa-Azzi, situată la est de hitiți, în regiunea Eufratului Superior. Granița sa vestică pare să fi alternat între Samuha (probabil la vest de Sivasul de astăzi) și Kummaha (probabil Kemah, Erzincan în zilele noastre).[2] Aceste zone s-au suprapus ulterior geografic, cel puțin parțial, cu provincia Armenia Superioară[3] a viitorului Regat al Armeniei și cu regiunea vecină Armenia Mică.[1]
Se pare că Hayasa-Azzi se învecina la sud sau la vest cu Isuwa (cunoscută mai târziu cu numele de Sophene, și în zilele noastre cu numele de Elazig) și Pahhuwa (poate lângă provincia modernă Divriği sau Bingol).[2][3] Granița estică a Hayasa-Azzi este necunoscută, deși unii au plasat-o în zona Tercanului de astăzi[4] sau lângă Lacul Van[2][5] ori Câmpia Ararat.
Structura politică
[modificare | modificare sursă]Natura exactă a relației dintre Hayasa și Azzi este incertă. În general, se crede că au fost o confederație a două regate diferite în ceea ce este acum nord-estul Turciei: Hayasa, la nord, și Azzi, la sud. Deși entități separate, cele două ținuturi erau conectate politic și probabil lingvistic.[2] Cu toate acestea, există teorii alternative cu privire la natura relației lor. Unii au sugerat că Azzi era o regiune sau un district al Hayasei sau că Hayasa și Azzi erau nume diferite pentru același loc.[6] Vartan Matiossian susține că Hayasa era un etnonim, în timp ce Azzi era țara sau ținutul în care trăiau hayasanii.[3] Potrivit lui Massimo Forlanini, Hayasa și Azzi ar fi putut desemna aceeași țară, numele schimbându-se de la Hayasa la Azzi ca urmare a întemeierii unei noi dinastii sau capitale.[7]
Toate informațiile despre Hayasa-Azzi provin de la hitiți, neexistând surse primare din Hayasa-Azzi. Potrivit istoricului Aram Kosyan, este posibil ca originile Hayasa-Azzi să se afle în cultura Trialeti-Vanadzor, care s-a extins din Transcaucazia spre nord-estul Turciei de astăzi în prima jumătate a mileniului al II-lea î.Hr.[8] Situl Sos Höyük IV, legat de Trialeti-Vanadzor și situat în regiunea Erzurum, ar fi putut fi asociat cu Hayasa-Azzi.
Mursili al II-lea (anii 1320–1290 î.Hr.)
[modificare | modificare sursă]După înfrângerea lor de către regele hitit Mursili al II-lea, Hayasa-Azzi nu mai apare niciodată în documentele hitite (sau asiriene) ca o națiune unită.
Azzi, însă, a continuat să fie menționată o perioadă de timp după ce mențiunile despre Hayasa au încetat. Este posibil ca Hayasa să fi fost distrusă de Mursili și/sau ca aceasta să fi devenit parte a Azzi.[2] Mutti, o persoană din orașul Halimana, a fost menționat ca l-ar fi primit pe Mursili în Azzi. Nu se știe nimic altceva despre el, dar este posibil să fi fost un rege al Azzi de mai târziu. Multe dintre fostele districte și orașe ale Hayasa-Azzi devin orașe-stat independente în urma destrămării confederației Hayasa-Azzi la sfârșitul secolului al XIII-lea î.Hr.[6] Alte regiuni ale Azzi corespund probabil unor zone ale statului Urartu, menționat în înregistrările asiriene din aceeași perioadă.[9]:310[10]
Hayasa și armenii
[modificare | modificare sursă]
Asemănarea numelui Hayasa cu endonimul armenilor, hay, și cu numele armean pentru Armenia, Hayk’ sau Hayastan, a condus la ideea că confederația Hayasa-Azzi a fost implicată în etnogeneza armenilor sau poate a fost un stat vorbitor de limbă armeană. -assa / -asa sunt sufixul genitiv hitit și, respectiv, hieroglific luvian. Prin urmare, Hayasa ar fi putut fi o denumire hitită sau luviană care înseamnă „țara hay”,[3] având în esență aceeași semnificație ca și în cazul numelui modern Hayastan. Hayasa-Azzi ar fi putut fi o traducere hitită a sintagmei armenești Hayots’ azn sau „națiune armeană”.[3]
Hay ar putea proveni din cuvântul proto-indo-european h₂éyos (sau eventual áyos), care înseamnă „metal”. Conform acestei teorii, Hayasa însemna „țara metalului”, referindu-se la tehnologii metalurgice timpurii dezvoltate în regiune.[11]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Journal of the Society for Armenian Studies. 16. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 3 4 5 Kosyan, Aram (). Between the Euphrates and Lake Van (On the Location of Hayasa and Azzi). International Symposium on East Anatolia-South Caucasus Cultures. Cambridge Scholars Publishing.
- 1 2 3 4 5 Matiossian, Vartan (). „Azzi-Hayasa on the Black Sea? Another Puzzle of Armenian Origins”. În Hovannisian, Richard G. Armenian Pontus: The Trebizond-Black Sea Communities. UCLA Armenian History and Culture Series. Costa Mesa, California: Mazda Publishing. p. 75.
- ↑ Places and Spaces in Hittite Anatolia I: Hatti and the East. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Fundamental Armenology. 1. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 Diakonoff, Igor M. (). „The Pre-history of the Armenian People”. Accesat în .
- ↑ Places and Spaces in Hittite Anatolia I: Hatti and the East. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Kosyan, Aram (). „To the East of Hatti”. În Özfırat, Aynur. Essays in Honour of Veli Sevin. Yayinlari. p. 279.
- ↑ Bryce, Trevor (). The Routledge Handbook of the Peoples and Places of Ancient Western Asia. Taylor & Francis.
- ↑ Armenian Journal of Near Eastern Studies. VI (2): 91–92. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Martirosyan, Hrach (). Etymological Dictionary of the Armenian Inherited Lexicon. Leiden: Brill. pp. 382–385. ISBN 9789004173378.
