Statoreactor
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Statoreactorul este un sistem de propulsie cu jet ale aeronavelor, a cărui forță este produsă prin ejectarea gazului rezultat din arderea unui combustibil, în general kerosen. Constă doar dintr-un tub și nu are părți în mișcare, de unde și termenul „stato” pentru static.
Primul motor cu reacție din istorie, inventat de René Lorin în 1913. Din punct de vedere mecanic este cel mai simplu, neavând piese în mișcare.
Leduc 010 a devenit, în timpul unui zbor de testare din 1949, primul avion propulsat de un statoreactor. Prima rachetă operațională, SNCASE SE-4200, a fost lansată în 1955. Industria aeronautică franceză s-a remarcat în special prin stabilirea unui număr mare de premiere în domeniul statoreactoarelor.
Deși între Mach 3 și Mach 5 statoreactorul este cel mai eficient tip de motor cu reacție, incapacitatea sa de a oferi propulsie la viteză mică îl obligă în multe aplicații să cedeze locul turboreactoarelor. Ulterior s-au dezvoltat statoreactoare cu ardere supersonică (superstatoreactoare) pentru a depăși viteza maximă admisibilă a statoreactorului, între Mach 5 și 6.
