Alvin Plantinga
| Alvin Plantinga | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (93 de ani)[1][2]  Ann Arbor, SUA[3] |
| Frați și surori | Cornelius Plantinga[*] Leon Plantinga[*] |
| Copii | W. Harry Plantinga[*][4] Carl R. Plantinga[*][4] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Statele Unite ale Americii |
| Religie | protestantism |
| Ocupație | teolog[*] filosof profesor universitar[*] |
| Limbi vorbite | engleză[5][6] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Harvard Universitatea din Michigan Universitatea Yale ...încă 2 |
| Organizație | Universidad Estatal Wayne[*] Universitatea Notre Dame Universidad Calvin[*] |
| Influențat de | Jean Calvin |
| Premii | Bursă Guggenheim[*] ()[7] Nicholas Rescher Prize for Systematic Philosophy[*] () Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*] Premiul Templeton[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Alvin Carl Plantinga (n. , Ann Arbor, SUA) este filozof analitic american. Este cunoscut pentru lucrările sale filozofice în filosofia religiei, epistemologie, metafizică și apologetică creștină.
Viziuni filozofice
[modificare | modificare sursă]Plantinga a susținut că unii oameni pot ști că Dumnezeu există ca o credință de bază, care nu necesită niciun argument. El a dezvoltat acest argument în două moduri diferite: în primul rând, în "God and Other Minds" (1967), prin trasarea unei echivalențe între argumentul teleologic și viziunea de intuiție comună pe care oamenii o au despre alte minți existente prin analogie cu propriile minți. [8] [9] Plantinga a dezvoltat, de asemenea, o relatare epistemologică mai cuprinzătoare a naturii justificării, care permite existența lui Dumnezeu ca și credință de bază. [10]
Plantinga a susținut, de asemenea, că nu există o inconsecvență logică între existența răului și existența unui Dumnezeu atotputernic, atotștiutor și întru totul bun. [11]
Problema răului
[modificare | modificare sursă]Plantinga a propus o „apărare” într-un volum editat de Max Black în 1965, [12] care prezintă o ipoteză posibilă prin care se poate combăte problema logică a răului; argumentul că existența răului este logic incompatibilă cu existența unui Dumnezeu omnipotent, omniscient și pe deplin bun. [13] Argumentul lui Plantinga (într-o formă simplificată) afirmă că „Este posibil ca Dumnezeu, chiar fiind omnipotent, să nu poată crea o lume cu creaturi libere care nu aleg niciodată răul. Mai mult, este posibil ca Dumnezeu, chiar fiind omni-benevolent, să dorească să creeze o lume care conține răul dacă bunătatea morală necesită creaturi morale libere." [14]
Argument ontologic modal
[modificare | modificare sursă]Plantinga a exprimat o versiune logică modală a argumentului ontologic în care folosește logica modală pentru a dezvolta, într-un mod mai riguros și mai formal, argumentele ontologice modale ale lui Norman Malcolm și Charles Hartshorne .[15]
Plantinga a criticat argumentele lui Malcolm și Hartshorne și a oferit o alternativă. [16] El a susținut că, dacă Malcolm dovedește existența necesară a celei mai mari ființe posibile, rezultă că există o ființă care există în toate lumile a cărei măreție în unele lumi nu este depășită. El a susținut că nu demonstrează că o astfel de ființă are măreție de neegalat în această lume. [17]
În încercarea de a rezolva această problemă, Plantinga a făcut diferența între „măreție” și „excelență”. Excelența unei ființe într-o anumită lume depinde doar de proprietățile ei în acea lume; măreția unei ființe depinde de proprietățile ei în toate lumile. Prin urmare, cea mai măreață ființă posibilă trebuie să aibă excelență maximă în fiecare lume posibilă. Plantinga a repetat apoi argumentul lui Malcolm, folosind conceptul de „măreție maximă”. El a susținut că este posibil ca o ființă cu măreție maximă să existe, deci o ființă cu măreție maximă există într-o lume posibilă. Dacă acesta este cazul, atunci o ființă cu măreție maximă există în fiecare lume și, prin urmare, în această lume. [18]
Argument evolutiv împotriva naturalismului
[modificare | modificare sursă]În argumentul evoluționist al lui Plantinga împotriva naturalismului, el susține că, dacă evoluția este adevărată, ea subminează naturalismul . Argumentul său de bază este că, dacă evoluția și naturalismul sunt ambele adevărate, facultățile cognitive umane au evoluat pentru a produce credințe care au valoare de supraviețuire, nu neapărat pentru a produce credințe care sunt adevărate. Astfel, deoarece facultățile cognitive umane sunt adaptate mai degrabă la supraviețuire decât la adevăr în modelul naturalism + evoluție, există motive să ne îndoim de veridicitatea produselor acelor facultăți, inclusiv naturalismul și evoluția în sine. Pe de altă parte, dacă Dumnezeu l-a creat pe om „după chipul lui” printr-un proces evolutiv (sau orice alt mijloc), atunci Plantinga susține că facultățile noastre ar fi probabil de încredere.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Natura necesitații, traducere de Constantin Grecu, ed. Trei, 1998.
- Știință și religie. Sînt ele compatibile?, în colaborare cu Daniel Dennett, traducere de Antoaneta Sabău și Florin George Călian, postfață de Mircea Flonta, ed. Ratio et Revelatio, 2014.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Alvin Plantinga” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ „Internet Philosophy Ontology project” (în engleză). Wikidata Q6023365. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 https://www.thebanner.org/features/2017/12/profile-alvin-plantinga. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Bibliothèque nationale de France. „Alvin Plantinga” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Alvin Plantinga”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ „Alvin Plantinga”. Guggenheim Fellows database[*].
- ↑ Felder, D. W. (). „Disanalogies in Plantinga's Argument regarding the Rationality of Theism”. Journal for the Scientific Study of Religion. 10 (3): 200–207. doi:10.2307/1384479. JSTOR 1384479.
- ↑ Friquegnon, M. L. (). „God and Other Programs”. Religious Studies. 15 (1): 83–89. doi:10.1017/S0034412500011100.
- ↑ Copan, P. (). „Warranted Christian Belief”. The Review of Metaphysics. 54 (4): 939–941. JSTOR 20131647.
- ↑ Quinn, Philip L. "Plantinga, Alvin" in Honderich, Ted (ed.). The Oxford Companion to Philosophy. Oxford University Press, 1995.
- ↑ "Free Will Defense", in Max Black (ed), Philosophy in America. Ithaca: Cornell UP / London: Allen & Unwin, 1965
- ↑ Beebe 2005.
- ↑ Meister 2009, p. 133.
- ↑ „Ontological argument”, Wikipedia (în engleză), , accesat în
- ↑ „Evolution, Shibboleths, and Philosophers”. The Chronicle of Higher Education. . Accesat în .
Like any Christian (and indeed any theist), I believe that the world has been created by God, and hence "intelligently designed"
- ↑ Plantinga, Alvin (). Sennett, James F., ed. The Analytic Theist: An Alvin Plantinga Reader. Wm. B. Eerdmans Publishing. pp. 65–71. ISBN 978-0-8028-4229-9.
- ↑ Plantinga, Alvin (). Sennett, James F., ed. The Analytic Theist: An Alvin Plantinga Reader. Wm. B. Eerdmans Publishing. pp. 65–71. ISBN 978-0-8028-4229-9.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- "Self-profile" in Alvin Plantinga, James Tomberlin and Peter van Inwagen ed., (Dordrecht: D. Riedle Pub. Co.), 1985
- Beebe, James R. (). „Logical Problem of Evil”. Internet Encyclopedia of Philosophy. ISSN 2161-0002. Accesat în .
- Forrest, Barbara; Gross, Paul R. (). Creationism's Trojan Horse. Oxford University Press. ISBN 0-19-515742-7.
- Mackie, J.L (). The Miracle of Theism: Arguments for and Against the Existence of God. Oxford University Press. ISBN 0-19-824682-X.
- Meister, Chad (). Introducing Philosophy of Religion. Routledge. ISBN 978-0-415-40327-6.
- Peterson, Michael; Hasker, William; Reichenbach, Bruce; Basinger, David (). Reason and Religious Belief. Oxford University Press. ISBN 0-19-506155-1.
