close
Sâta a-o contegnûo

A Fuxe (Camuggi)

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
44°19′29.55″N 9°08′57.61″E
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
A Fuxe
lucalitè
(IT) Porto Pidocchio
BERJAYA
A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu
Lucalizasiun
StatuItàlia Itàlia
RegiunBERJAYA Ligüria
Sitè metrupulitann-aBERJAYA Zena
CumüneBERJAYA Camuggi
Teritoiu
Curdinè44°19′29.55″N 9°08′57.61″E
Abitanti
Atre infurmasiuin
CAP16032
Füzu uraiuUTC+1
Cartugrafia
Màppa de localizaçión: Liguria
A Fuxe
A Fuxe

A Fuxe (ciamà Porto Pidocchio in italian, ch'u vö dì Portu Pigöggiu) u l'è ün atraccu in sciu mà ch'u se tröva dae parte du Munte de Portufin, serviu dai vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu.

A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu Camuggi, missa tra mezu San Roccu e Punta Ciappa, lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh'é stetu fetu l'imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch'u gh'è ae spalle. U l'è pe' sta mutivasiun che u postu u l'ha pigiou u sö numme.

Fin da l'Etè de Mezu i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d'atraccu e de sosta pe'e barche da parte de cumünitè de San Nichiozu e de San Roccu, ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l'è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l'è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l'Öttusentu s'è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch'u porta a San Nichiozu, ciamou "U Muin"[1] cun l'intrà au mà ch'a l'è dita "I Scöggi Grossi".[2]

In t'üna mappa du 1781, disegnà da l'inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra Punta Ciappa e a Fuxe, duve st'ürtima lucalitè a l'é marcà cumme "scalo della Foce", au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.[3]

BERJAYA
Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu 1781 da Domenico Policardi, cun in bassu u scalo della Foce

Ün atru bloccu de chè u s'è furmou pöi in t'üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu'a custrusiun d'üna lunga scainà ch'a l'ariva fin in t'ün gurfu benben picin, e gh'è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d'atraccu. Stu postu u l'ha pigiou u numme italian de "Porto Pidocchio" (ch'u saieiva a dì "Portu Pigöggiu") pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l'è vegnüu ün atraccu d'impurtansa pe'i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh'è finn-a ün mö picin pe'i barì d'anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.[4]

In ti sö scriti du primmu Növesentu, u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise "üna picinn-a insenatüa du mà ch'a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d'ün pertüzu scavou in ta roccia […]". L'ativitè du postu a l'ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh'ean. Üna furma d'architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l'è stetu arangiou e oua l'è adöviou cumme caza pe'i vilezanti.[5]

U ligamme cu'a lucalitè du Muin e l'atru scà picin che gh'è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch'u munta du bellu e u resta a piccu.[6] L'egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch'a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu'e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe'a scorsa di pin, ch'a serviva pe tinze e rè.[5]

BERJAYA
A lucalitè du Muin, vista dau mà

Dunque, vista l'ativitè che gh'ea, tra u 1933 e u 1934 s'è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch'u caminesse de d'atu, che oua u l'è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch'ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh'è ün risturante.[7]

A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l'ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l'arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di anni Duemia. In tu 1988 s'è finiu i travaggi pe' mette a növu u caminamentu e, da quel'annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n'ea ciü poche, segnu du cangiu de l'ativitè, versu u türismu.

A fa da testimone a l'è a custrusiun d'üna scügea ch'a posse smursà l'imbattitu de unde e cuscì difende l'atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l'ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)[8], s'è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh'é ün müseu dedicou[9] e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu 2022 a l'ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu'u postu ch'u l'è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.[10]

Scicumme ch'u se tröva a piccu e u l'é ataccou aa roccia, u senté u l'è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l'è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh'è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t'ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà.

Üna primma votta u l'ea capitou in tu 1961, ai 30 de nuvembre, quande l'é partiu üna frann-a a 100 metri d'artessa, ch'a l'ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch'u l'è capitou turna in tu 2026, quand'u l'è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch'u l'ha purtou a serà u percursu.[11]

  1. (IT) Il borgo del Mulino, in sce puntachiappa.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  2. (IT) 1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c., in sce agenziabozzo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  3. (IT) Villa Gnecco, in sce puntachiappa.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  4. (IT) 449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  5. 1 2 (IT) La Foce, in sce puntachiappa.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  6. (IT) 957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  7. (IT) 73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  8. (IT) Stefano Torre, La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria (PDF), in sce portofinoamp.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  9. (IT) Museo della pesca, in sce cultura.gov.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  10. (IT) Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone, in sce piazzalevante.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  11. (IT) Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò, in sce parcoportofino.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.