A Fuxe (Camuggi)
CA |
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin |
| A Fuxe lucalitè | |
|---|---|
(IT) Porto Pidocchio
| |
A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu
| |
| Lucalizasiun | |
| Statu | |
| Regiun | |
| Sitè metrupulitann-a | |
| Cumüne | |
| Teritoiu | |
| Curdinè | 44°19′29.55″N 9°08′57.61″E |
| Abitanti | |
| Atre infurmasiuin | |
| CAP | 16032 |
| Füzu uraiu | UTC+1 |
| Cartugrafia | |
A Fuxe (ciamà Porto Pidocchio in italian, ch'u vö dì Portu Pigöggiu) u l'è ün atraccu in sciu mà ch'u se tröva dae parte du Munte de Portufin, serviu dai vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu.
Puzisiun
[modìfica | modìfica wikitèsto]- E ré steize
- U caminamentu
- L'atraccu
A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu Camuggi, missa tra mezu San Roccu e Punta Ciappa, lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh'é stetu fetu l'imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch'u gh'è ae spalle. U l'è pe' sta mutivasiun che u postu u l'ha pigiou u sö numme.
Storia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Fin da l'Etè de Mezu i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d'atraccu e de sosta pe'e barche da parte de cumünitè de San Nichiozu e de San Roccu, ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l'è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l'è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l'Öttusentu s'è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch'u porta a San Nichiozu, ciamou "U Muin"[1] cun l'intrà au mà ch'a l'è dita "I Scöggi Grossi".[2]
In t'üna mappa du 1781, disegnà da l'inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra Punta Ciappa e a Fuxe, duve st'ürtima lucalitè a l'é marcà cumme "scalo della Foce", au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.[3]

Ün atru bloccu de chè u s'è furmou pöi in t'üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu'a custrusiun d'üna lunga scainà ch'a l'ariva fin in t'ün gurfu benben picin, e gh'è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d'atraccu. Stu postu u l'ha pigiou u numme italian de "Porto Pidocchio" (ch'u saieiva a dì "Portu Pigöggiu") pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l'è vegnüu ün atraccu d'impurtansa pe'i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh'è finn-a ün mö picin pe'i barì d'anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.[4]
In ti sö scriti du primmu Növesentu, u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise "üna picinn-a insenatüa du mà ch'a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d'ün pertüzu scavou in ta roccia […]". L'ativitè du postu a l'ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh'ean. Üna furma d'architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l'è stetu arangiou e oua l'è adöviou cumme caza pe'i vilezanti.[5]
U ligamme cu'a lucalitè du Muin e l'atru scà picin che gh'è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch'u munta du bellu e u resta a piccu.[6] L'egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch'a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu'e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe'a scorsa di pin, ch'a serviva pe tinze e rè.[5]
Dunque, vista l'ativitè che gh'ea, tra u 1933 e u 1934 s'è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch'u caminesse de d'atu, che oua u l'è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch'ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh'è ün risturante.[7]
A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l'ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l'arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di anni Duemia. In tu 1988 s'è finiu i travaggi pe' mette a növu u caminamentu e, da quel'annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n'ea ciü poche, segnu du cangiu de l'ativitè, versu u türismu.
A fa da testimone a l'è a custrusiun d'üna scügea ch'a posse smursà l'imbattitu de unde e cuscì difende l'atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l'ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)[8], s'è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh'é ün müseu dedicou[9] e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu 2022 a l'ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu'u postu ch'u l'è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.[10]
Scicumme ch'u se tröva a piccu e u l'é ataccou aa roccia, u senté u l'è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l'è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh'è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t'ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà.
Üna primma votta u l'ea capitou in tu 1961, ai 30 de nuvembre, quande l'é partiu üna frann-a a 100 metri d'artessa, ch'a l'ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch'u l'è capitou turna in tu 2026, quand'u l'è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch'u l'ha purtou a serà u percursu.[11]
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ (IT) Il borgo del Mulino, in sce puntachiappa.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- ↑ (IT) 1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c., in sce agenziabozzo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- ↑ (IT) Villa Gnecco, in sce puntachiappa.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
- ↑ (IT) 449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- 1 2 (IT) La Foce, in sce puntachiappa.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- ↑ (IT) 957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- ↑ (IT) 73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- ↑ (IT) Stefano Torre, La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria (PDF), in sce portofinoamp.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- ↑ (IT) Museo della pesca, in sce cultura.gov.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- ↑ (IT) Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone, in sce piazzalevante.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
- ↑ (IT) Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò, in sce parcoportofino.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
Atri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
